În spatele fiecărui proces NARM se află un om, un terapeut care a ales să-și deschidă inima în întâlnirea cu trauma complexă.
Prin seria “Oamenii NARM” vrem să aducem la lumină experiențele personale și profesionale ale terapeuților care au integrat această abordare în practica lor. Pentru a inspira. Pentru a susține. Pentru a ne reconecta, împreună, cu esența umană a muncii noastre.
Cum ai descrie metoda NARM? Și ce aduce ea în practica terapeutică?
Pentru mine, NARM a fost o revelatie. Este o metoda care nu te obliga sa retraiesti trecutul, ci te invata sa înțelegi cum te protejezi si azi, fara sa-ti mai fie demult necesar. M-a ajutat sa privesc cu mai multă compasiune acele părți din mine care au invatat sa se adapteze, sa se modifice, sa se ascunda, sa taca, sa ramana blocate in perspectiva copilului. NARM nu este o metoda terapeutica, este o stare, o capacitate pe care o dezvolti, este un fel de a fi prezent, atat pentru tine, cat si pentru clientul tau, cu incredere, siguranta, compasiune si astfel se creeaza un spațiu sigur în care clientul își poate regăsi autenticitatea, vitalitatea și bucuria de a fi – fără vină, fără rușine, fără presiune.
Ce s-a schimbat pentru tine, ca terapeut, de când lucrezi cu perspectiva NARM?
De cand lucrez cu perspectiva NARM, s-a schimbat fundamental felul in care privesc suferinta emotionala – nu ca pe o problema de „corectat”, ci ca pe o adaptare profund umana la lipsa de siguranta relationala. Am invatat sa fiu mai putin preocupat sa „rezolv” si mai atent la ce se intampla intre noi, in spatiul relational. Sa ma uit dincolo de simptome, catre acel sine autentic care a fost candva ascuns, dar nu pierdut. NARM m-a ajutat si pe mine, ca om, sa-mi privesc cu mai multa blandete propriile mecanisme de protectie si sa fiu prezent cu ceilalti fara a ma pierde in ei.
Cum îți este de ajutor în cabinet abordarea NARM?
Abordarea NARM imi este de mare ajutor in cabinet pentru ca ma ajuta sa lucrez nu doar cu simptomele, ci cu radacinile lor – acolo unde s-au format strategiile de supravietuire ale clientului. Imi ofera un cadru clar si bland in care pot tine spatiul pentru ambivalenta, pentru conflictele interioare, pentru dorinta de conectare care vine la pachet cu frica de a fi ranit din nou. NARM ma sustine sa fiu mai prezent, mai curios si mai atent la procesul autentic al clientului, fara sa imping, fara sa fortez, ci urmarind ritmul natural al relatiei si al reconectarii cu sinele.
Ai putea împărtăși un moment sau o întâmplare din cabinet în care ai simțit cu adevărat impactul acestei metode?
Imi amintesc o sedinta cu o clienta care, timp de luni de zile, simtea doar „gol” si „amorteala”. Nimic nu parea sa o atinga. Am inceput sa lucram cu aceasta protectie blanda a corpului ei – amorteala nu ca dusman, ci ca aliat vechi care o protejase de prea multa durere. La un moment dat, in mijlocul unei intrebari NARM despre ce si-ar dori, dar simte ca nu poate avea, s-a lasat o liniste lunga. Apoi a spus, cu vocea tremurand: „Mi-as dori sa pot sa ma bucur cand cineva ma vede cu adevarat.” A fost ca si cum un zid invizibil s-a crapat putin si, prin acea fisura, a intrat o raza de viata. Inainte, as fi simtit nevoia sa „fac” ceva, sa ajut acel gol sa se umple. Cu NARM, am invatat sa fiu martor prezent si sa incredintez corpului si relatiei procesul de vindecare. Si functioneaza. In timp, clienta a inceput sa simta. Bucurie, tristete, pofta de viata. Nu pentru ca a fost „reparata”, ci pentru ca s-a reconectat la ea insasi.
Cum a fost pentru tine experiența de formare în NARM, ca proces de învățare și experiență?
Formarea in NARM a fost, pentru mine, mult mai mult decat un curs de specializare – a fost un proces profund de transformare personala. Am intrat cu dorinta de a invata o metoda terapeutica, dar m-am trezit privindu-mi propria poveste cu alti ochi: mai blanzi, mai prezenti, mai putin grabiti sa „repare”. Ca proces de invatare, NARM mi-a oferit o harta clara a traumei de dezvoltare si o busola relationala pe care o simt vie in fiecare intalnire din cabinet. Dar dincolo de concepte, ce m-a atins cel mai mult a fost modul in care formarea e ancorata in relatie – relatia cu formatorii, cu colegii, cu mine insumi. A fost uneori inconfortabil – sa ma confrunt cu propriile mecanisme de protectie – dar si profund eliberator. Am invatat sa fiu prezent, chiar si cand nu stiu. Sa am incredere ca relatia, atunci cand este autentica si sustinuta de intentie, are in ea semintele transformarii.
Ce ți-a adus abordarea NARM la nivel profesional – și mai ales în lucrul cu trauma complexă? Dar personal?
La nivel profesional, NARM mi-a oferit o structura clara, dar vie, pentru lucrul cu trauma de dezvoltare si trauma complexa. Inainte, uneori simteam ca intru in hatisuri relationale din care era greu sa gasesc iesirea – mai ales in cazurile in care suferinta nu avea „evenimente” traumatice evidente, ci o absenta tacuta: de contact, de siguranta, de validare. NARM m-a ajutat sa inteleg si sa lucrez cu aceste traume invizibile, sa vad cum mecanismele de supravietuire din copilarie modeleaza identitatea adultului si sa pot sprijini clientii in procesul de reconectare cu sinele autentic. Personal, abordarea NARM m-a invatat sa nu ma mai lupt cu mine. Sa privesc rusinea, controlul, deconectarea sau tendinta de a salva, nu ca defecte, ci ca adaptari. Mi-a adus mai multa blandete in felul in care ma raportez la mine si la ceilalti – si un simt profund al demnitatii si al valorii umane, dincolo de functionare sau performanta. Este o metoda care continua sa ma transforme, si ca terapeut, si ca om.
Cum simți azi relația cu clienții tăi? Este ceva diferit în modul de a fi în cabinet?
Simt ca azi sunt mai prezent, mai linistit si mai increzator in procesul fiecarui client si in structurile sanatoase ale fiecarui client. Nu mai simt presiunea de a „face” sau de a gasi imediat o solutie. In schimb, ma asez alaturi de client intr-un spatiu de explorare si ascultare reala. NARM m-a ajutat sa imi schimb modul de a fi in cabinet – sunt mai atent la ce se intampla intre noi, in relatie, nu doar la ceea ce se povesteste. Am invatat sa ascult si ceea ce nu se spune cu voce tare: tensiunile subtile, nevoile nerostite, momentele de contact autentic. Relatia cu clientii mei a devenit mai calda, mai profunda si mai umana. Si cred ca aceasta schimbare – de la „a interveni” la „a insoti” – face toata diferenta in procesul de vindecare.
Dacă ai putea transmite un gând unui terapeut curios de NARM, ce i-ai spune?
Daca esti curios de NARM, ti-as spune atat: pregateste-te sa fii transformat, nu doar ca terapeut, ci si ca om. NARM nu e doar o metoda – e o invitatie la prezenta reala, la ascultare profunda si la relationare autentica. Te ajuta sa lucrezi cu trauma nu din postura celui care „vindeca”, ci dintr-un loc de umanitate impartasita, in care ai incredere ca relatia insasi poate aduce vindecare. Este o abordare care aduce claritate, dar si blandete. Si, mai presus de orice, reda sensul profund al actului terapeutic: acela de a fi martor si sprijin pentru ca celalalt sa se reconecteze cu cine este cu adevarat.
Îți mulțumim, Marius, pentru această mărturie care atinge exact inima metodei NARM!
Autor:
