În spatele fiecărui proces NARM se află un om, un terapeut care a ales să-și deschidă inima în întâlnirea cu trauma complexă.

Prin seria “Oamenii NARM” vrem să aducem la lumină experiențele personale și profesionale ale terapeuților care au integrat această abordare în practica lor. Pentru a inspira. Pentru a susține. Pentru a ne reconecta, împreună, cu esența umană a muncii noastre.

Cum ai descrie metoda NARM? Și ce aduce ea în practica terapeutică?

Din punctul meu de vedere metoda NARM este mai mult decât o metodă. În primul rând, aș spune că este o atitudine, un mod de a fi și de a fi cu celălalt, mod care implică autenticitate, prezență, curiozitate, interes real, încredere în capacitățile persoanei, respect pentru cine este celălalt. De asemenea implică un mod de lucru delicat, fin, ce creează posibilitatea unui spațiu de explorare în care persoana se poate vedea, înțelege, în care poate accesa aspecte, experiențe și noi posibilități în legătură cu dorințele sale și cu ceea duce de fapt la suferință.

Ce s-a schimbat pentru tine, ca terapeut, de când lucrezi cu perspectiva NARM?

Cred că cel mai mult s-a schimbat felul în care percep relația terapeutică și ce implică ea de fapt. Pun mult mai puțină presiune pe mine în lucrul cu clienții, știind mult mai clar că nu îl pot salva pe celălalt de el însuși, că nu ține de mine asta și că în realitate nu ajută pe nimeni aceste încercări, din contră.

Cum îți este de ajutor în cabinet abordarea NARM?

Sunt multe aspecte care îmi sunt de ajutor. Pe lângă înțelegerea teoretică, în primul rând să am propriul proces de lucru personal cu această metodă, cum am zice: “să îl simt pe propria piele”. Pe urmă, modul în care este înțeleasă și explorată rușinea. Apoi importanța includerii agenței și a contribuției personale atât în dinamicile din interior, cât și în dinamicile din exterior. Un alt aspect este limbajul si felul în care formulam în această perspectivă. Nu în ultimul rând, importanța faptului că atunci când ne deconectăm, nu ne deconectăm doar de aspectele rănite, dar și de propriile capacități și în același timp faptul că avem această capacitate de deconectare, asta implică și posibilitatea de a ne reconecta.

Ai putea împărtăși un moment sau o întâmplare din cabinet în care ai simțit cu adevărat impactul acestei metode?

Cred că mă atinge de fiecare dată cum explorarea cu această perspectivă stimulează autenticitatea și cum recunoașterea la un nivel profund a felului în care se întâmplă deconectarea face posibilă reconectarea, iar această experiență vine atât cu mai multă claritate în legătură cu propria identitate, cu reconectare cu capacitatea de autoreglaj, cu mai multă forță vitală, cât și cu claritate în legătură cu noi posibilități și perspective legate de situațiile din prezent. Sunt mereu încântată în aceste momente care îmi reamintesc de faptul că nu e nevoie și nu trebuie ca soluțiile să vină de la mine, că fiecare persoană are în interior tot ce îi trebuie, inclusiv răspunsuri legate de direcțiile potrivite, numai să decidă să privească înăuntru.

Cum a fost pentru tine experiența de formare în NARM, ca proces de învățare și experiență?

A fost o experiență complexă, care m-a îmbogățit mult, atât personal, cât și profesional. Pentru mine a fost potrivit felul în care s-au îmbinat teoria și practica și faptul că a fost multă explorare experiențială, că am putut înțelege teoria la un nivel profund. Un aspect important a fost deschiderea, oferirea de timp și spațiu special alocate pentru întrebări, răspunsuri și clarificări. Pe lângă faptul că mi-a oferit răspunsuri la multe întrebări, a fost și un cadru cu mult respect și umanitate, ceea ce m-a făcut să iau decizia să îmi dau voie să mă arăt și să mă dezvălui și cu aspecte mai vulnerabile.

Ce ți-a adus abordarea NARM la nivel profesional – și mai ales în lucrul cu trauma complexă? Dar personal?

Mă ajută mult ca structură modelul clinic bazat pe cei patru piloni și în același timp faptul că sunt (și felul în care sunt) integrate ambele moduri de lucru: de sus in jos și de jos in sus. Atât personal, cât și profesional, pentru mine este valoroasă atât perspectiva încheierii răspunsului emoțional, cât și importanța accesării protestului, furiei și energiei agresivității sănătoase. În același timp, înțelegerea felului în care ne deconectăm, ca modalitate de protecție a atașamentului. Nu în ultimul rând, valoarea agenței, un aspect important și necesar atunci când decidem să ne ajutăm în ameliorarea suferinței și îmbunătățirea calității vieții. Aș sublinia și calitatea modului de explorare care implică răbdare, curiozitate și respect pentru persoana din fața noastră, fără să urmărim o anumită agendă și fără să decidem noi în ce direcție trebuie să meargă. Ceea ce îmi place foarte mult la această perspectiva este lucrul în aici și acum și modul în care stimulează reconectarea cu propriile capacități și a forței vitale.

Cum simți azi relația cu clienții tăi? Este ceva diferit în modul de a fi în cabinet?

Ceea ce e diferit în prezent în modul de a fi în cabinet este faptul că mă simt mult mai conectată, prezentă și încrezătoare. Sunt mult mai relaxată legat de presiunea că trebuie să știu sau să știu dinainte. E eliberator să nu trebuiască să știu și ceea ce îmi place la perspectiva NARM e că încurajează această atitudine de curiozitate, de a nu interpreta, de “a nu ști”. Ceea ce am observat din experiența mea e că atunci când am pus presiune pe mine să știu, nu am mai fost prezentă și în contact și am pierdut din vedere multe aspecte și complexitatea a ce se întâmplă.

Dacă ai putea transmite un gând unui terapeut curios de NARM, ce i-ai spune?

Dacă simți că lipsește ceva în lucrul cu clienții și/sau în lucrul personal, deși ai urmat mai multe formări, rămâi curios/oasă și în legătură cu NARM!

Îți mulțumim, Delia, pentru această mărturie care atinge exact inima metodei NARM!

Autor:

Delia Gabriela Gheoghiță (Terapeut NARM)
Delia este din Constanța și acum locuiește în București de 3 ani. La bază este psihoterapeut eriksonian, cu experiență de lucru în cabinet de peste 12 ani. După ce a studiat formarea în hipnoză clinică, atenția ei s-a îndreptat către formări complementare despre traumă, cum ar fi  Somatic Experiencing, EFT, IoPT și NARM. Când nu e la cabinet, în ședințe de psihoterapie, Delia facilitează grupuri de lucru IoPT.